miercuri, 25 decembrie 2013

Christmas is doing a little something extra for someone.

- Crăciun fericit copilă!
- Crăciun fericit bătrâne!

- Încă un an fără o listă cu dorințe copilă?
Fotoliul este același, măsuța de cafea neschimbată, parfumul l-aș recunoaște dintr-o mie, numai ridurile fine din jurul ochilor sunt dovada trecerii timpului.
- Încă unul - și nu va fi ultimul. Nu mă înțelege greșit, dorințe există dar ceva lipsește. Parcă nu mai sunt cererile mele, sunt doar lucruri pe care m-aș fi așteptat să le cer în alte circumstanțe. 
- Mă bucur că preferințele în materie de ceaiuri nu s-au schimbat.
- Încă. 
- Mai știi ce făceai anul trecut pe vremea asta? Despre ce vorbeam?
- Normal. De fapt, nu e vorba numai despre subiectul de anul trecut pe vremea asta. E vorba de subiectul principal dintotdeauna, nu? Ei bine, poți sări liniștit partea asta. Totuși, îmi amintesc de cadourile de la tine: liniște, căldură și zăpadă - așezate foarte bine într-o punguță roșie cu pisici negre și cornițe de ren. În caz că ai vrut să-mi testezi memoria, sunt sigură că am trecut testul pentru că a fost unul dintre cele mai originale cadouri.
- Ce ai vrea să adaug anul acesta?
- Un curcubeu poate. 
Scutură câteva scame imaginare de pe brațul drept al fotoliului și privește covorul pierdut. După câteva secunde scoate din servieta neagră ce stătuse rezemată de piciorul lui, un pachet învelit în hârtie colorată cu brăduți. După formă e o carte. După intuiție sigur e o carte.
- Mulțumesc! Să-nțeleg că are poze?
- O să vezi, dar nu acum. E doar așa, ceva ce ți-aș dărui în alte circumstanțe. 
- Curajos bătrâne - ești sigur că nu o să facă decât să adune praful? De ce să riști când e vorba de cadouri?
- Pentru că am și eu pariurile mele cu timpul.
- Corect, uitasem cu cine vorbesc. Mi-ai lipsit!
- Speram să ajungem și la partea asta. 

- Crăciun fericit bătrâne!
- Crăciun fericit copilă!

Crăciun crăciunistic fericit să aveți!

duminică, 1 decembrie 2013

măgie

Nu știu ce mă scârbește mai tare: cuvintele sau motivul?! 
Să fim serioși, bate vântul și de data asta. Nu-mi spune că te-ai topit dintr-o dată pentru că te-ai uitat spre Soare timp de cinci secunde. Ăstea sunt aberații pure. Sunt curioasă cât de mult conștientizezi că te-a stricat cam 99%. Dacă te-ai vedea prin ochii unora ți-ai trage palme pentru că s-a ales praful de personalitatea ta. 

Câteodată e mai bine să alegi compotul de mere în locul budincii de ciocolată. Beneficii nenumărate. Cine s-ar fi gândit că ești așa ușor influențabil? Sunt de acord, nu gândești rău. De fapt, chiar m-am mirat - am avut impresia că nu m-am înșelat chiar atât de tare. Ideea e că treaba asta e numai un colț al fotografiei - un detaliu ușor de trecut cu vederea. Cum rămâne cu restul? Nu îți stă în gât realitatea? Nu ți se pare că stai prea drept în rând? Întrebarea finală e: dacă pe primul nu l-ai omorât tu și ți s-a fâlfâit toată ziua, acum s-au schimbat datele problemei și te simți vinovat?