luni, 30 octombrie 2017

„Macho pe înțelesul fratelui meu” de Clémentine Autain

Verbul pe care l-ai folosit tu, „a accepta”, este interesant. Personal, cred că femeile suportă mai mult decât „acceptă”, că ele găsesc modalități pentru a fi valorizate în sistem așa cum este el și neagă inegalitățile, pentru a nu trăi ca victime ale acestuia.

Încercând să dovedească prezența sau absența egalității dintre femei și bărbați, Clémentine Autain răspunde la întrebările fratelui ei, Alban, cu care construiește un frumos și interesant dialog pe marginea machismului. Pornind de la explicarea și exemplificarea comportamentului de macho, autoarea ajungea la subiecte mai sensibile, cum ar fi intimitatea, obișnuințele noastre de zi cu zi, relațiile dintre fete și băieți, sexualitatea și însăși identitatea noastră, împletindu-și părerile cu evenimente din istorie care să-i susțină spusele. 

Această carte ar putea fi văzută ca o variantă mai scurtă (83 de pagini) a cărții „În apărarea drepturilor femeii”. La fel ca în cazul cărții din urmă, „Macho pe înțelesul fratelui meu” scoate în evidență asumarea unor roluri impuse de societate pe bază de gen, discutându-se posibilitatea sau imposibilitatea eliberării de aceste roluri. Procesul de opunere în fața unei societăți sexiste pare a fi unul extrem de greu, cu atât mai mult cu cât ne devine clară ideea că nu putem funcționa în afara societății pe care încercăm să o respingem. În acest sens, autoarea îi explică lui Alban cum fiecare dintre noi suntem modelați de mediul în care trăim și fie că e vorba de o persoană de gen feminin sau masculin, aceasta nu poate scăpa de povara a mii de ani de istorie, caracterizați prin dominația unuia dintre genuri asupra celuilalt. Un rol foarte important îl joacă și școala, locul unde se vehiculează deseori stereotipuri, nu neapărat cu intenție, acestea găsindu-se în manuale sau în literatura pentru copii. Deși s-a considerat că e suficientă reunirea fetelor cu băieții în aceeași clasă pentru ca egalitatea să se instaureze, cumva, acest lucru a accentuat și mai tare comportamentele sexiste. Întrebată fiind dacă soluția la această problemă ar fi eliminarea reunirii fetelor cu băieții, autoarea susține că problema s-ar rezolva sau cel puțin s-ar diminua, dacă conținutul manualelor școlare ar fi verificat asigurându-se dezvoltarea materialelor educative non sexiste.

O întrebare foarte importantă adresată de Alban mi s-a părut cea despre existența tipului de comportament macho la cuplurile de gay sau de lesbiene. Răspunsul la această întrebare ne întoarce la ideea conform căreia mediul își lasă amprenta asupra noastră fie că suntem conștienți de asta sau nu. Cu alte cuvinte, modelul masculin/feminin de reproduce deseori în cuplurile de gay sau în cele de lesbiene, dar asta nu înseamnă întotdeauna. Astfel stând lucrurile, cuplurile de același sex au mai multe șanse de a scăpa de tradiții decât celelalte.

...ceea ce trebuie depășit sunt raporturile dominatori/dominați care stăpânesc, în mod tradițional, relațiile de cuplu. A scăpa însă de un astfel de raport (persoană dominatoare/persoană dominată) ține de utopie. Dar tu știi bine care este punctul meu de vedere referitor la utopie: fără ea, nu ar fi existat rupturi sociale, nici emancipare umană. Utopia permite gândirea dincolo de realitatea contemporană, permite proiectarea într-o societatea care va funcționa altfel. Personal, consider că utopia este indispensabilă pentru a putea schimba lumea.

Cartea „Macho pe înțelesul fratelui meu” este (din păcate) o carte scurtuță, alcătuită din 4 părți ce ating machismul, istoria, inegalitățile dintre femei și bărbați astăzi și bătăliile feministe. Chiar dacă numărul de pagini nu este unul mare, informațiile primite sunt interesante și prezentate într-un stil care le face mult mai ușor de înțeles și reținut. Clémentine Autain aduce în discuție și încă prezenta controversă legată de femininul anumitor profesii care este considerat ciudat, ajungându-se chiar la ideea că ar lua din prestigiu - una este să fii „doamna director” și alta să fii „doamna directoare”. Nu este exclusă din această carte nici ideea conform căreia feminismul îndrumă femeile spre o viață lipsită de îngrijire sau răsfăț. Așa cum spune chiar autoarea, dorința de a plăcea face parte din viață și este chiar una dintre plăcerile ei, apare atunci când corpul femeilor este transformat într-un obiect de consum, iar ceea ce este „sexy” aparține unor norme stricte. În altă ordine de idei, există femei care își părăsesc propria normalitate, renunțând la stilul propriu pentru a de conforma cerințelor venite din societate. Nu poți avea pretenția de a fi dorită dacă nu respecți ideea de „sexy” pe care o vând reclamele, filmele, cărțile, moda etc. 

Țin minte că, la un moment dat, Alban spune foarte sigur pe el că și bărbații trebuie să ajute la treburile casnice, iar răspunsul primit explică felul în care această ideea, exprimată cu aceste cuvinte, face mai mult rău decât bine. Soțul meu mă ajută să spăl vasele sau să dau cu aspiratorul, trimite mesajul conform căruia asumarea globală a îndatoririlor revine femeilor. Din acest punct este introdusă în discuție problema grădinițelor și creșelor, mai exact faptul că majoritatea educatoarelor sunt femei, acest lucru satisfăcând modelele tradiționale, conform cărora taților nu le revin niciun fel de sarcini privind educația copilului mic.

Macho pe înțelesul fratelui meu” ar trebui citită de oricine dorește mai multe informații legate de felul în care machismul influențează lumea în care trăim. Personal, consider aceste lecturi foarte interesante tocmai pentru că unele elemente au devenit atât de obișnuite, atât de normale, încât schimbarea lor pare ceva șocant la început. Totuși, așa cum se menționează și în carte, existau vremuri în care ideea că o femeie poate avea un cont în bancă era la același nivel de fantezie cu unicornii și zânele bune, așa că ar trebui să ne amintim din când în când treaba cu utopia. :)

Recenzie sponsorizată de librăria onlineLibris. Pentru o excursie printr-o gamă variată de cărți, alături de ultimele noutăți și oferte atrăgătoare, intrați pe site-ul lor unde veți găsi și mii de cărți în limba engleză
Cartea acestei luni o puteți găsi în categoria DEZVOLTARE PERSONALĂ.

vineri, 27 octombrie 2017

R de la recunoaștere

- Nu ar trebui considerat și ăsta un pas înainte? Măcar nu ai ajuns până pe fundul mării.
- Mi-ar plăcea să am și eu genul ăsta de viziune, zău că da! 
- Ce au mai anunțat legat de vreme?
- Nu știu, nu mă mai obosesc să-i ascult. Am decis să car mereu umbrela după mine și gata.
- Și costumul de baie?
- L-am vândut pe olx.
- Serios acum...
- Serios, iar cu banii luați pe el pot să îmi iau o nouă umbrelă, ar fi cazul...
- Știi că există patru anotimpuri, nu?
- Nu cred că vorbim despre același lucru.
- Ba sigur că vorbim. Cum rămâne cu adaptatul?
- Adică nu m-am adaptat? M-am adaptat, dar am obosit între timp. Imaginează-ți un bec pe care îl tot aprinzi și stingi încontinuu după cum ai tu chef, până când becul hotărăște să rămână doar aprins sau doar stins. Eu n-am văzut niciodată unul să rămână doar aprins, de aici poți să ajungi tu la ce concluzie dorești. 
- Și ce se întâmplă cu el după ce se stinge?
- Depinde.. becul din camera mea a stat stins destul de mult și nu l-a înlocuit nimeni.
- Pentru că te-ai adaptat situației și probabil ai o veioză.
- Veioză, lanterna de la telefon, alte camere.. știi ce zic?
- Bine, am înțeles. Acum transpune toată treaba asta în realitatea despre care vorbim noi de fapt. Ce vezi?
- Beznă. 

vineri, 20 octombrie 2017

A de la ascuțit

- Eu am tot spus că zilele ploioase au rolul lor, dar cine să mă asculte?
- Cu o limită...
- Bine, măcar 90% zile ploioase. E bine așa?
- Este? Tu să-mi spui.
- Păi este! Adică era, pentru că acum când zilele ploioase sunt mai rare parcă vine sfârșitul lumii atunci când se anunță vreuna la meteo.
- Măcar se anunță..
- Da, după ce te-ai îmbrăcat pentru cea mai călduroasă zi de vară, după ce ai dat banii pe loțiunea X, prosopul pentru plaja, cartea și costumul de baie, vezi cu 5 minute înainte să plouă că cineva anunță treaba asta. Înțelegi ce zic?
- Deci banii sunt problema?
- Nu, așteptările sunt problema. Dacă te pregătești de plajă cu gândul că o să plouă, atunci când asta se și întâmplă poți să te întorci acasă liniștit.
- Și dacă nu se întâmplă?
- Dacă nu se întâmplă stai și aștepți să se întâmple.
- Nu e asta o metodă prin care pierzi din zilele însorite?
- Și? Le pierzi liniștit.
- Vrei să fii liniștită?
- Nici nu-ți închipui cât de liniștită mi-ar plăcea să fiu..